Astazi continui sa postez detalii din lucrarea mea "Supliciu,
terapie alternativa", respectiv al treilea panou precum si continuarea explicatiei incepute in postarea precedenta (Supliciu, terapie alternativa 2).
"Dar in cazul de faţă, din motive practice, autorul nu
se poate rezuma la o umilă reprezentare din ceara precum vrăjitorii, adversarul
se găseşte în străfundul propriei fiinţe şi are prea multe feluri de exprimare.
Prin urmare el trebuie păcălit, amăgit printr-o poveste care îl va fascina. O
poveste al cărui erou principal este chiar el, demonul, ce-i drept sub o altă
înfăţişare pentru a nu se recunoaşte. Acest demon în poveste ia forma unui
câine, companion fidel al omului, animal al cărui corp a fost modelat de către
cel din urmă după bunul plac. Povestea care se va transforma în pierzania
demonului urmăreşte traseul oricărei vieţi, însă în aceasta, din motive lesne
de înţeles va trebuii să fie ucis eroul principal, fără a-i oferii dreptul la o
anchetă asupra morţii sau o necropsie. Apropos, pentru a-i satisface plăcerile
sadice el are parte de o autopsie la finalul poveştii, pe cine păcălesc, va fi
eviscerat utilizând tocmai sadismul său. Înjunchiat cu propriul pumnal!
